O bedda mia Regina
di lu Carminu Maria,
Tu sì la vita mia
in cui sempri sperirò.
E senza Maria salvari non si po'.
Di lu Carmelu Maria Matri e Signura,
difendi i figghi toi nell'ultim'ura.
Sutta stu tò bel Mantu,
amata mia Signura,
campari vogghiu ogn'ura,
e allegro murirò.
E senza Maria salvari non si po'.
Di lu Carmelu Maria Matri e Signura,
difendi i figghi toi nell'ultim'ura.
E si mi tocca in sorti
finir la vita mia,
chiamannu a Tia Maria,
lu to Figghiu vidirò.
E senza Maria salvari non si po'.
Di lu Carmelu Maria Matri e Signura,
difendi i figghi toi nell'ultim'ura.
Cu l'abitinu santu
ch'in pettu sempri portu,
sia vive, od anchi mortu,
Maria iu t'amirò.
E senza Maria salvari non si po'.
Di lu Carmelu Maria Matri e Signura,
difendi i figghi toi nell'ultim'ura.
Or dunca stu miu cori
è tò, non chiù miu.
Pigghialu e dallu a Diu
ca cuntenti nni sarò.
E senza Maria salvari non si po'.
Di lu Carmelu Maria Matri e Signura,
difendi i figghi toi nell'ultim'ura.
Quannu ti chiamu e pensu
a Tia, Maria, mi sentu
tal gaudio e tal cuntentu
ch'esprimeri non si po'.
E senza Maria salvari non si po'.
Di lu Carmelu Maria Matri e Signura,
difendi i figghi toi nell'ultim'ura.
Pi non farmi nuddu mali
lu dimoniu infirnali,
l'abiteddu priziusu
'ntra stu cori portirò.
E senza Maria salvari non si po'.
Di lu Carmelu Maria Matri e Signura,
difendi i figghi toi nell'ultim'ura.